|
De-a lungul timpului, oraşul Tăşnad a
purtat mai multe denumiri, cum ar fi: "possessio Tasnad" (1246); Tasnad
(1279); Taschnath (1600); Taschnad (1753); Tasnad (1808); Tesnada
(1816); Tressenberg, apoi Tressenburg (1758).
Prima atestare documentară a
localităţii Tăşnad a fost anul 1021, când parohul local Nicolaus mester
Tasnadi plebanus - se intitulează drept "vicarus generalis Tasnadi", iar
apoi, în anul 1246, la curtea regelui Bela al Ungariei, se menţionează
despre Tăşnad, din Comitatul Solnoc, că a fost o moşie episcopală
("possessio Tasnad").
La data de 6 mai 1245,
printr-un document emis la curtea regelui Bela al Ungariei, se acordă
înlesniri pentru aşezarea a cât mai multe familii ăn localitate, motivul
fiind acela de a se asigura mâna de lucru pentru moşia episcopală.
În anul 1282, episcopul Petru
al Transilvaniei ia cu forţa, de pe moşia contelui Ştefan din satul
Gyord, un număr de 30 de familii de iobagi pentru a-i stabili în Tăşnad.
În anul 1368 este consemnată
existenţa unei mori pentru cereale în localitate.
În anul 1456 localitatea este
menţionată drept "oppidum Tasnad".
În anul 1474, Episcopul Ardealului îi
cere regelui Matei Corvin dreptul de a construi în Tăşnad o cetate din
lemn sau de piatră.
Localitatea a fost prădată de
tătari în anul 1566, aceştia jefuind şi ucigând o parte din populaţia
locală.
În anul 1570, în tratatul
încheiat la Speyer între împâratul Maximilian şi voievodul
Transilvaniei, Ioan Sigismund, este consemnată prezenţa cetăţii de
piatră, construită pentru apărarea localităţii.
Din nou, în anul 1599,
localitatea este menţionată "oppidum Tasnad".
În urma epidemiei de ciumă din
anul 1739, o parte din populaţia localităţii este decimată.
Pentru sporirea forţei de muncă a
zonei, între anii 1740 - 1750 sunt colonizate familii de svabi,
provenite din regiunea Schwartzwald.
În anii 1829 şi 1834 sunt
consemnate cutremure de pământ de o intensitate destul de mare, o bună
parte din casele existente surpându-se.
După Marea Adunare Naţională de
la Alba Iulia, din data de 1 decembrie 1918, în Tăşnadd se instituie
administraţia românească.
În urma Dictatului de la Viena
din septembrie 1940, se instituie administraţia maghiară până în
octombrie 1944, când Ardealul este eliberat şi se reinstituie
administraţia românească.
Până în anul 1948,
localitatea Tăşnad a aparţinut judeţului Sălaj.
Din anul 1948, până în
1968, localitatea a făcut parte din teritoriul administrativ-teritorial
al Regiunii Maramureş.
Între anii 1952 -
1960, localitatea a aparţinut de Raionul Carei.
|